Iulia IordăchescuPsiholog • Psihoterapeut

Resurse

Anxietate și atacuri de panică

Neliniștea poate fi un semnal, nu o sentință. Aici găsești o descriere calmă a ceea ce trăiesc unele persoane și a modului în care psihoterapia poate fi de ajutor.

Peisaj liniștit cu verdeață și lumină moale, fără dramatism

Ce poate însemna anxietatea

Anxietatea este o stare de alarmă. Corpul și mintea se pregătesc pentru un pericol — uneori real, alteori anticipat. Pentru unele persoane, această alarmă rămâne aprinsă mai mult decât ar fi de folos.

Un atac de panică poate fi o intensificare bruscă: palpitații, lipsă de aer, amețeală, frica de a pierde controlul sau de a păți ceva grav. Experiența este reală și adesea înspăimântătoare, chiar dacă nu există o urgență medicală confirmată.

Această pagină nu diagnostichează. Aceleași senzații pot avea cauze diferite, inclusiv medicale. Dacă semnele sunt noi, intense sau te îngrijorează, o evaluare de specialitate este utilă.

Informațiile de pe această pagină au rol de orientare și nu înlocuiesc o evaluare de specialitate. Simptomele pot avea cauze diferite, iar procesul terapeutic este individual.

Cum se poate manifesta

În corp

Tensiune, nod în stomac, transpirație, tremur, respirație scurtă sau o stare de „alertă” continuă.

În gânduri

Scenarii negative, verificări repetate, frica de a nu face față sau de a nu pierde controlul.

În comportament

Evitarea unor locuri, persoane sau situații. Uneori, un efort constant de a „ține totul sub control”.

În relații

Nevoia de liniștire frecventă sau, dimpotrivă, retragere ca să nu „deranjezi” pe nimeni.

Semne pe care unele persoane le observă

  • Grijă greu de oprit, chiar și în zile liniștite
  • Somn agitat sau treziri cu inimă serios accelerată
  • Evitarea magazinelor, mașinii, școlii, înălțimilor sau întâlnirilor
  • O fobie care îngustează tot mai mult traseul zilei
  • Frica de un nou episod, după un atac de panică
  • Iritabilitate sau epuizare după o zi de „ținere în frâu”
  • Verificări corporale sau căutări repetate de simptome
  • Dificultate de a rămâne prezent(ă) într-o conversație
  • Senzația că „ceva rău urmează să se întâmple”

Ce factori pot contribui

Perioade de stres

Suprasolicitare la muncă, schimbări, grijile legate de sănătate, bani sau relații.

Istoric personal

Experiențe în care siguranța a fost amenințată pot lăsa corpul mai vigilent.

Somn și ritm

Nopți scurte, cafea, ecrane sau un program haotic pot amplifica alarma.

Cauze mixte

Uneori intervin și aspecte medicale. De aceea evaluarea rămâne importantă.

Când merită să ceri ajutor

Când neliniștea ocupă zilele, nu doar un moment greu.

Când eviți tot mai multe situații ca să te simți în siguranță.

Când un episod intens ți-a lăsat teama că se va întoarce.

Când cei din jur observă că nu mai ești tu, iar tu simți că nu mai poți „trage” singur(ă).

Cum poate ajuta psihoterapia

Terapia nu „șterge” anxietatea dintr-o dată. Poate însă oferi un loc în care senzațiile să fie înțelese, nu doar luptate.

Într-un cadru sigur, poți descrie ce se întâmplă în corp și în minte, fără să fii grăbit(ă) să „te calmezi”. Uneori, simplul fapt de a nu mai fi singur(ă) cu alarma schimbă ceva.

Lucrăm în ritmul tău. Nu forțăm confruntări pentru care nu ești pregătit(ă) și nu promitem dispariția completă a simptomelor.

Cadrul cel mai des folosit pentru aceste teme este terapia individuală pentru adulți.

Dacă ieșirea din casă este grea, ședințele online pot fi o variantă de început.

Lucrez fără a te grăbi să „te calmezi”. Mai multe despre psihoterapia centrată pe persoană.

Poți face o programare pentru o discuție la cabinet în Pitești sau online.

Cum se poate desfășura procesul

  1. 01

    Prima întâlnire

    Vorbim despre ce trăiești, ce ai încercat și ce ți-ar aduce puțin aer. Nu trebuie să ai un diagnostic.

  2. 02

    Înțelegerea alarmei

    Privim împreună când apare, ce o hrănește și ce o calmează, fără a o trata ca pe un dușman.

  3. 03

    Pași mici

    Dacă eviti anumite situații, explorăm ce ar fi suportabil, nu un salt brusc.

  4. 04

    Continuitate

    Anxietatea cere timp. Un ritm regulat ajută mai mult decât o discuție izolată.

Ce poți urmări între ședințe

  • Când anume crește alarma și când scade, fără a te judeca
  • Somnul, mesele și pauzele — nu ca disciplină, ci ca informație
  • Un loc sau o persoană care te ajută să revii în prezent
  • Să nu cauți neapărat „explicația perfectă” a fiecărei senzații

Ce nu trebuie să aștepți de la terapie

Nu există o garanție că atacurile dispar definitiv. Unele persoane observă o scădere treptată a intensității și a fricii de recădere.

Terapia nu înlocuiește un consult medical, dacă simptomele cer asta.

Nu vei fi împins(ă) să „înfrunți totul” înainte să ai un stâlp de siguranță.

Întrebări frecvente

Senzația poate fi extrem de intensă. Interpretarea medicală nu se face aici. Dacă ai semne noi sau îngrijorătoare, cere o evaluare de specialitate.

Nu trebuie să aștepți un moment „mai liniștit”

Dacă anxietatea îți îngustează viața, o discuție poate fi un prim pas. Nu promitem dispariția fricii; oferim un cadru în care să nu o mai duci singur(ă).